Între scrierile sale, un loc aparte îl ocupă Elegia, frumoasă realizare poetică care a apărut în anul 1804 la Oradea, în volumul „Orodias” scris de Ladislau Nagy de Peretsen. Textul scoate în evidență legătura lui Gheorghe Șincai cu Oradea, unde, la curtea episcopului Ignatie Darabant, acesta a găsit un sprijin puternic în a-și valorifica potențialul creator pentru operele sale.
Din lucrările sale amintim:
A.B.C., sau Alphavit pentru folosul şi procopsala şcoalelor celor normaleşti a neamului românesc, Blaj, 1783.
A.B.C., sau Bucoavna spre folosul şcoalelor niamului românesc, Sibiu, 1783.
Catehismul cel Mare cu întrebări şi răspunsuri, alcătuit şi întocmit pentru folosul şi procopsala tuturor şcoalelor normaleşti a neamului românesc, de Gheorghe Gavril Şincai, directorul şi catehetul şcoalei cei normăleşti din Blaj şi celelalte. În Blaj, cu tipariul seminariului, 1783.
Elementa linguae Daco-Romanae sive Valachicae, composita ad Samuele Klein de Szad, ord. S. Basilii M. In Collegio Graeci Ritus Catholicorum Vindobonensi ad S. Barbaram Ephemerio: Locumpletata vero, et in hunc ordinem redacta a Georgio Gabriele Sinkai, Ejusdem ordinis, AA. LL. Phil. Et S. S. Th. D. Vindobonae, Typis Josephi Nob. De Kurzbokh, 1780.
Text alcătuit de dr. Silviu Sana – cercetător științific gr. II
210 ani de la trecerea la cele veșnice a lui Gheorghe Șincai
Publicat 02-11-2026 09:47 - (17 Citiri)210 ani de la trecerea la cele veșnice a lui Gheorghe Șincai
(n. 28 februarie 1754, Râciu de Câmpie, Mureş – d. 2 noiembrie 1816, Sinea, Slovacia)
La 210 ani de la trecerea la cele veșnice a patronului nostru spiritual, biblioteca vă readuce în atenție câteva date biografice ale lui Gheorghe Șincai și legătura acestuia cu Oradea.
Fiu al unui mic nobil transilvănean, Gheorghe Șincai și-a făcut studiile elementare la Samşud și Săbed (Mureș), urmate de cele gimnaziale la Colegiul reformat din Târgu-Mureş, Seminarul iezuit din Cluj şi Gimnaziul piarist din Bistriţa.
În 1773 a intrat în Mănăstirea greco-catolică „Buna Vestire” din Blaj. Aici a activat ca profesor la ciclul de retorică și poetică de la gimnaziu. Datorită calităților sale, în 1774, a fost trimis ca bursier al Colegiului de Propaganda Fide din Roma, unde a îndeplinit și funcția de bibliotecar. Perioada petrecută la Roma a coincis cu debutul strângerii sistematice a materialelor documentare pentru o istorie a poporului său. După un stagiu la Viena – unde, împreună cu Samuil Micu Klein a tipărit Elementa Linguae Daco-Romanae sive Valachicae, 1780 – s-a întors la Blaj, fiind numit director al şcolilor primare unite din Transilvania. Pentru uşurarea funcţionării acestor şcoli a elaborat câteva manuale necesare învățătorilor.
Opera sa majoră este Hronica românilor şi a mai multor neamuri, extraordinară acumulare de material documentar, lucrare tipărită postum, în anul 1853, la Iași.