Dialogul despre literatură a ținut publicul atent până la ultimul minut al întâlnirii.
Mircea Cărtărescu spune că și-a imaginat literatura ca o cetate/ biserică pe vârful unui munte. Cetatea are ca și fundație acea literatură de masă, foarte citită, nu neapărat de calitate, de unde fiecare își începe lecturile, zidurile cetății sunt construite de marii povestitori Balzac, Tolstoi, Sadoveanu... Finisajele interioare artistice le fac scriitorii poeți, ca Joyce sau Woolf, iar spiritul clădirii e dat de autorii pentru care o imagine devine un portal spre altă lume, Franz Kafka a fost exemplul dat de invitat. Cu modestie, Cărtărescu mărturisește că încearcă să surprindă condiția umană, fără a se plasa la vreun etaj al acestei construcții.
Alte opinii în articolele apărute în presa locală: