Zilele de 28-29 aprilie 2025 au fost rezervate conferinței internaționale de carte veche organizate sub genericul „Istoria pieții de carte în contextul relațiilor personale și de afaceri”. Aceasta a fost organizată de către Biblioteca Națională a Slovaciei, din Martin având participanți din Marea Britanie, Olanda, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Polonia și Lituania. Subiectele abordate de conferențiari, în limba engleză și slovacă (conferința având asigurată traducere simultană) au fost din istoria cărții rare (Daniela Skulova- Martin Balog, Cărți rare din colecția de incunabule ale Bibliotecii Naționale a Slovaciei), istoria tipăriturilor vechi religioase (Ingrid Papp, Dedicații și poeme ale lui Jacob Jakobeus către patroni), digitizarea și cercetarea cărții vechi (Utilizarea DIKDA – Biblioteca Digitală și Arhiva Digitală a Bibliotecii Naționale a Slovaciei -în cercetarea științifică), istoria comerțului de carte (Ivona Kollárová, Vicisitudinile librarilor și anticariatilor din Bratislava în timpul războaielor napoleoniene), iconografia și ilustrația cărții vechi (Klaudia Túri, Iconografia timpului în cultura cărții moderne timpurii), cultura cărții (Anna Tüskés, Rolul cărților în viața canonicilor premonstratensi din Jasov), istoria cărții sub comunism (Agnė Suchodolskytė, Spațiile librăriilor din Lituania sovietică: între comerț, ideologie și cititor). Din fluxul informațiilor prezentate am aflat multe detalii, între acestea fiind și teme abordate în cercetările făcute de către mine (familia de comercianți evrei Lowy, prigoana comunistă asupra bisericii și bibliotecilor ecleziale, despre episcopul romano-catolic de Oradea, Paul Forgács) toate acestea reliefând importanța studierii și cercetării istoriei cărții vechi, pe multiplele ei paliere. Una dintre cele mai impresionante comunicări a fost cea a colegei din Lituania (Agnė Suchodolskytė) care a scos în evidență teroarea comunistă prin cultură: în anii 50-60 ai secolului XX, oamenii au fost forțați să cumpere cărți sovietice, și de atunci, în mentalul colectiv, s-a instalat fobia de carte. Neavând acces la o altă literatură decât cea ideologizantă, cărțile s-au „transformat” în sperietori de oameni, acestora fiindu-le frică să mai citească.
Citește mai mult -AICI
dr. Silviu Sana