Întâlnirea cu colegii din instituțiile de cultură și cele universitare a fost „celebrată” într-o atmosferă plăcută și rodnică, sesiunile tematice „Biblioteci și Patrimoniu lor”, „Digitalia. Provocări și realizări în procesul de digitizare a cărții vechi în spațiul european”, „Carte și tipar în Europa secolelor XV-XIX” fiind, pentru momentul respectiv, adevărate „laboratoare” unde lucrările științifice prezentate au pus în discuție atât teme noi cât și teme cercetate dar reabordate, despre importanța valorificării patrimoniului tipărit și manuscris al umanității.

Comunicări legate de cartea veche românească și manuscrisele românești vechi au fost prezentate de Gabriela Mircea și Doina Drăghiciu (Cărțile vechi românești de la Țelna în context istoric local sec. XVII-XIX), Arhimandrit Policarp Chițulescu (Noi Contribuții la Bibliografia Românească Veche), Monahia Marina Avram (Cercetarea unui Miscelaneu românesc realizat de către monahul Pahomie – precursor al Școlii de caligrafi și miniaturiști sec. XIX al Mănăstirii Bistrița Olteană), Oana Mădălina Popescu (Legăturile spațiului românesc cu Ortodoxia de limbă slavă, reflectate de un manuscris din vechea bibliotecă a Mănăstirii Cernica), Eva Mârza și Florin Bogdan (Gromovnicul din 1639 între Alba Iulia și Govora), Viorel Câmpean, Marta Cordea (Moise Sora Noac 1806-1862 și dragostea pentru cartea veche românească), ș.a.

Despre istoria bibliotecilor amintim lucrările lui Ioana Rustoiu (Reconstituirea bibliotecii din Bucium-Sașa pe baza inventarelor parohiei greco-catolice din anii 1855-1943), Igor Cereteu (Destinul bibliotecii unui preot martir din Basarabia -Gheorghe Armașu 1914-1991 din Petreni-Dochia), Iulian Marcel Ciobotaru (Bibliotecile Populare în perioada interbelică. Studiu de caz: orașul Iași), Andreea Mârza (Lectori și lecturi la Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia în prima jumătate a secolului al XX-lea) ș.a.

Despre istoria cărții vechi și a manuscriselor străine au fost abordate subiecte interesante în lucrările lui Olimpia Mitric (Cartea veche în biblioteca Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou din Suceava 1555-1830), Paula Ștefan (Începutul receptării tipăriturilor în Transilvania. Studiu de caz: literatura omiletică publicată înainte de 1550), Carmen Chira și Daniel Dumitran (Manuscrise latine ale cursurilor de exegeză biblică redactate de Teodor Pop: o evaluare a surselor), etc.

Un plus de valoare a adus acestei conferințe lucrările invitațiilor din străinătate. Temele abordate de participanții din Ungaria și Slovacia s-au legat de istoria spațiului central european și de valorile livrești comune pe care această parte de continent o deține. Hursan Szabolcs (Universitatea Catolică „Esztérhazi Károly” din Eger) a avut un subiect legat de „Cultura manuscriselor în familia Batthyány în secolul al XVIII-lea” și Simon Melinda (Universitatea din Szeged) a vorbit despre „Comerțul provincial cu carte în Bazinul Carpatic, sau ce se mai vindea într-o librărie dintr-un oraș mic în 1899?”. Agáta Klimeková (Biblioteca Națională a Slovaciei, Martin) a prezentat lucrarea „Destinul nobilei biblioteci a lui Francisc Vörös din Farád. O încercare de reconstituire a bibliotecii” și Angela Skovierová (Universitatea Comenius din Bratislava) a abordat subiectul „Umanistul slovac Martin Monkovicenus și jurnalul său păstrat la Biblioteca Universitară din Cluj”.

Valorificarea rezultatelor cercetării cărții vechi străine din Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor a fost făcută în lucrarea „Post-incunabule în Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Județene Bihor”, comunicarea axându-se pe detaliile istorice, bibliofile și bibliografice a lucrării lui Flavius Iosephus, „Josephi judei Historici praeclara opera...”, tipărită la Paris în 1513-1514. Dacă despre Iosephus Flavius se cunosc detalii, comunicarea prezentată la conferință aduce date noi privind biografia editorului cărții, Robertus Goullet și cea a tipografului Ioannes Petit. Totodată, descrierea fizică a exemplarului de la Oradea, notează un volum „in folio” (28x21 cm) cu 390 file, acesta având peste 20 de însemnări.

Definim, pe scurt, participarea la conferința de la Alba Iulia, în câteva cuvinte-cheie: un efort de cercetare realizat cu acribia caracteristică unui benedictin, validat prin aprecieri și discuții pe marginea subiectelor; o împlinire personală când, în plen, scoți la lumină frânturi din comorile livrești și manuscrise prezente pe teritoriul țării noastre și din afara ei.
Dr.Silviu Sana


003 00001 00002 00005 IMG 20240607 095527 IMG 20240607 123537