Noutăți Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”

Mărțișorul se oferă în fiecare an pe data de 1 martie și această zi este o sărbătoare a primăverii, a renașterii naturii și a bucuriei începutului de an agricol.

Deși nu se cunosc foarte bine începuturile acestei tradiții, legate de mărțișor, se estimează că este una veche de mii de ani. Iar dacă la origini mărțișorul era o monedă din aur sau argint, la care era legată o sfoară din fire albe și roșii sau albe și negre, forma lui s-a schimbat în timp.

Dacii purtau la gât mărțișoare din pietricele albe și roșii, considerate amulete care aduc frumusețe și fertilitate. Ei le purtau până când înfloreau copacii și apoi le agățau în crengile acestora, pentru recolte bogate, sănătate, prosperitate.
Șnurul bicolor simbolizează lupta contrastelor: ziua cu noaptea, viața cu moartea, boala cu sănătatea, iarna cu vara, etc.

La început mărțișorul era purtat în special de copii sau fetele tinere, însă în zilele noastre, el este oferit cu precădere femeilor, fetelor, pentru a le aduce fericirea și norocul.
Uneori mărțișorul este oferit împreună cu buchețele de flori de primăvară, în special ghiocei.

Universitatea din Oradea și Biblioteca Județeană "Gheorghe Șincai" au organizat concursul "Cartea anului 2023" .

"Cartea anului 2023" a oferit oportunitatea autorilor de cărți, cadrelor didactice de la diferite facultăți din Oradea, care au publicat în anul 2023 la edituri din țară și din străinătate, să se întâlnească la Bibliotecă.

Revista Familia și Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor, în parteneriat cu Editura Humanitas, Muzeul Țării Crișurilor – Complex muzeal, Consiliul Județean Bihor și Primăria Oradea, organizează în data de 2 martie, începând cu ora 17:00, în Aula Magna a Universității Oradea, o întîlnire-eveniment cu scriitorul Mircea Cărtărescu. Dialogul pe care autorul îl va purta în fața publicului cu criticul literar Dan-Liviu Boeriu stă sub titlul „Aventura literaturii”.

În cadrul Clubului de lectură în limbi străine, ediția în limba maghiară, elevii clasei a II-a B de la Liceul Teologic Romano-Catolic ,,Szent László’’ au fost invitați să scrie o poveste în stilul celei prezentate la activitate. S-au născut multe povești minunate, am ales una să o prezentăm aici, iar celelalte vor fi expuse și se vor putea citi pe holul Secției pentru copii și tineret a Bibliotecii Județene ,,Gheorghe Șincai ”.
Mulțumim pentru implicarea doamnei învățătoare Blanka Módi și clasei a II-a B

Cei mai mici cititori vin în bibliotecă însoțiți de educatoare, se joacă un pic, se plimbă prin bibliotecă , ascultă o poveste, vad un film, răsfoiesc orice carte doresc. Pleacă cu imaginea unui loc plin de culoare și de poveste și se întorc apoi cu părinți sau bunici să continue explorarea.
Fiecare săptămână aduce în bibliotecă noi grupe de vizitatori .

214 ani de la naşterea poetului român

Poetul Grigore Alexandrescu s-a născut în 22 februarie 1810, originar din Târgovişte. În anul 1827 a rămas orfan de ambii părinţi, în timpul unei epidemii de ciumă. Sub impresia acestei stări sufleteşti a scris primele elegii din creația sa.

E considerat până astăzi cel mai de seamă fabulist din literatura română a secolului al XIX-lea. Ca specie literară clasică, fabula este un mijloc ideal de critică şi demascare a viciilor sociale şi politice. Fabulele lui, înfăţişează un amplu tablou al epocii într-o formă satirică, alcătuind o adevărată „comedie umană” în miniatură. Versurile sale sunt alerte, replicile personajelor sunt vii, episoadele creează momente de tensiune, multe dintre ele se citează ca maxime pentru adevărurile general exprimate.

Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” se pregătește pentru o transformare majoră!
Cu un termen de execuție de 12 luni și finanțare din fonduri europene, modernizarea bibliotecii județene este parte a unui proiect mai amplu care vizează modernizarea a 29 de biblioteci din județ.

Sándor Márai s-a născut în anul 1900 în Cașovia (Slovacia). Se mută în 1918 în Germania, unde va studia jurnalistica. Se căsătorește în 1923 cu Ilona Matzner.

Înainte de regimul comunist, în anul 1948, părăsește definitiv Ungaria, emigrând mai întâi în Elveția, apoi în Italia, Canada și în final, în 1952, în SUA. Însă patria sa culturală va rămâne Europa.

Márai Sándor a lăsat în urma sa o operă vastă, cuprinzând romane, volume de eseuri, jurnale, memorii, versuri și piese de teatru.